ANSA atenționează asupra apariției unui dăunător periculos
ANSA atenționează asupra apariției unui dăunător periculos
|
|
|
|
|
|
În parcuri si spatiile verzi, unde există plante de Buxus sempervirens – garduri vii sau alte forme decorative, la moment se semnalează invazia omidei păroase a buxusului (Cydalima perspectalis).
Pentru prima dată, în Republica Moldova apariţia insectei a fost semnalată în 2015, în sectorul individual. Cel mai probabil, acestă specie a fost adusă din Europa, împreună cu materialul săditor. În condiţiile climaterice ale ţării noastre dăunătorul dezvoltă 3 generaţii pe an. Iernează sub formă de omizi mici pe frunzele şi ramurile de buxus, protejate de pânze ţesute de mătase.
Fluturii au anvergura aripilor de aproximativ 4 cm, de culoare albă mătăsoasă, cu o bandă marginală lată, de culoare maro-închis. Pe aripile anterioare, în zona mediană, prezintă câte o pată albă în formă de semilună. Se pot întâlni și forme închise la culoare, dar care prezintă aceeași pată albă pe aripile anterioare. Fluturii sunt foarte mobili și trăiesc aproximativ două săptămâni.
După împerechere femelele depun ouăle pe dosul frunzelor sau pe lujeri, în grupuri de 5-20 de bucăți, pe care le acoperă apoi cu o substanță protectoare gelatinoasă. La început ouăle sunt albe-gălbui, translucide, iar înainte de eclozare în interior poate fi observată capsula cefalică a omizii.
Larvele sunt verzui, prezintă pe corp negi negricioși, păroși, urticanți, capsula cefalică este negricioasă, lungimea corpului depășind 4 cm. Pupa este de aproximativ 2 cm lungime, la început verzuie cu pete închise pe partea dorsală, iar mai apoi se închide la culoare.
Larvele tinere se hrănesc prin roaderea epidermei superioare a frunzelor și apoi cu întreaga frunză, producând daune considerabile. Frecvent pot produce o defoliere totală, care determină uscarea exemplarelor atacate.
Cel mai bun indiciu pentru prezenţa acestui dăunator îl reprezintă dejectiile sub formă de bile mici verzi de sub frunzele de buxus (acestea pot fi uneori regăsite şi în pânzele ţesute de mătase pe plantă) şi uscarea rapidă a plantelor.
Măsuri de combatere:
Aplicarea măsurilor de combatere trebuie începută primăvara cât mai devreme posibil. Pe suprafeţele mici din sectorul individual, o alternativă de diminuare a densităţii omizilor este cel mecanic - colectarea ouălor şi omizilor cu arderea ulterioară a acestora.
La o defoliere slabă, o posibilitate de stimulare a refacerii frunzișului defoliat poate fi irigarea în perioada de vară, mai ales atunci, când seceta se instalează împreună cu temperaturile foarte ridicate.
Metoda de combatere de bază însă, rămâne a fi tratamentele cu insecticide. Este necesară avertizarea populaţiei înainte de efectuarea tratamentelor şi îngrădirea teritoriilor tratate. Pentru utilizare se vor folosi produsele chimice, omologate pentru utilizare în parcuri, sectorul individual, conform Registrului de Stat. Pentru o mai bună aderență a soluției, se pot folosi adjuvanți. Dacă aplicaţi preparate chimice, este necesar de asigurat o acoperire bună a frunzelor. Întotdeauna este necesar să urmaţi insrtucţiunile de utilizare, dozare şi precauţiile.
În condiții de laborator, rezultate promițătoare privind combaterea omizii păroase a buxusului o are baculovirusul Anagrapha falcifera, dar și parazitoidul Trichogramma. În testare sunt și feromoni, care permit monitorizarea și combaterea fluturilor, primele rezultate fiind promițătoare.
Totodată, atenţionăm, că conform prevederilor art.35 alin.(1) lit.a) şi b) a Legii nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, în procesul de cultivare a plantelor, persoanele fizice şi juridice, indeferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sânt obligate să efectuieze cercetarea sistematică a semănăturilor şi a plantaţiilor, realizarea de măsuri fitosanitare în scopul prevenirii apariţiei şi disemnării organismelor dăunătoare.
Direcţia protecţia şi sănătatea plantelor
