Să evităm atacul de omida păroasă a dudului
Să evităm atacul de omida păroasă a dudului
Omida păroasă a dudului - Hiphantria Cunea este un dăunător polifag, care atacă în stadiul de larvă peste 200 de specii de plante, inclusiv pomi fructiferi. Larvele omizii păroase rod limbul frunzelor în totalitate, producând scheletizarea copacilor.
Adultul are aripi albe, cu o anvergură de 28-38 mm, uneori pot prezenta pete negre, dispuse neregulat. Femela are abdomenul verzui, spre deosebire de mascul, la care abdomenul este galben.
Oul este sferic cu chorion fin granulat, galben-verzui, de 0,6 mm diametru.
Larva este brun închisă pe partea dorsală şi verde-brunie pe partea ventrală, putând ajunge până la 25-30 mm, în ultima vârstă. Corpul este acoperit cu numeroşi peri urticanţi, de diferite culori (de la brun-închis până la negru).
Pupa are culoarea galben-verzuie la început, putând deveni brun-închisă. Lungimea acesteia este de 10-15 mm.
Omida păroasă a dudului are două generaţii pe an, prima generaţie de adulţi apărând în aprilie-mai, iar cea de-a doua - în iulie august. Omida păroasă a dudului deține un potențial de dăunare uriaș, în anumiți ani și în anumite zone reușind să transforme - complet sau parțial - pomii, arbuștii și arborii atacați în stafii brune, învelite în fire de mătase
Fluturii din prima generaţie încep a zbura la sfârșitul lunii aprilie, depunând ouăle pe dosul frunzelor, câte 400-800 într-un loc. Larvele apar după 8 - 20 zile și trăiesc în cuiburi mici, formate din 2 - 3 frunze, unite prin fire de mătase. Pe măsură ce frunzele din interiorul cuibului sunt consumate, cuibul se mărește până la jumătate de metru, prin încorporarea și a frunzelor din vecinătate. La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie omizile părăsesc cuibuirile în căutarea de scorburi, crăpături, scoarță exfoliată etc., unde se vor transforma în pupe, înfășurându-se într-un cocon mătăsos. După 7 - 12 zile pupele se transformă în fluturi, pregătiți să de-a „naștere” celei de a doua generații de omizi.
La sfârșitul lunii iulie fluturii apăruți din prima generație depun ouăle, din care va ieși cea de a doua generație de omizi, care este și cea mai periculoasă, deoarece pomii defoliați în pragul iernii nu mai reușesc să matureze lemnul, fiind predispuși la degerături. A doua generație de omizi se dezvoltă în lunile august - septembrie, urmând același traseu ca și prima generație. La completa dezvoltare, omizile pornesc în căutarea locurilor de împupare, unde vor și hiberna.
Combaterea: Dată fiind mobilitatea fluturilor, apariția acestui dăunător este dificilă de prevenit. Totuși, combaterea eficientă a larvelor din prima generaţie va reduce semnificativ populaţia din a doua generaţie şi respectiv, din anul următor. Este necesar de a efectua permanent verificări privind apariţia omizilor la speciile de plante preferate (dud, arţar american, prun, etc.) în lunile iunie, iulie şi august. Se recomandă, de efectuat măsuri de igienă culturală, care constau în adunarea şi distrugerea cuiburilor de omizi din culturile slab infestate şi accesibile; instalarea de brâie-capcană în jurul trunchiului pomilor pentru captarea larvelor şi distrugerea acestora. La apariţia primelor cuiburi de omizi se impune tăierea şi distrugerea acestora sau arderea lor cu prăjini lungi, prevăzute cu cârpe imbibate în motorina.
În cazul când nu s-au efectuat măsurile mecanice corespunzătoare şi larvele s-au împrăştiat în coroana pomilor, se impun tratamente cu produsul biologic Virin ABB-3 pulbere (titrul 6 mlrd granule/g), cu norma de consum 0,1-0,2, sau cu produse de uz fitosanitar omologate la cultură, conform Registrului de Stat. Un aspect important este realizarea tratamentelor la temperaturi sub 23 de grade Celsius (dimineaţa şi seara). Totodată, specialiştii avertizează că nu se tratează chimic pomii a căror fructe sunt în faza de pârgă-coacere , iar unde se tratează,se respectă timpul de pauza până la consum.
Întotdeauna este necesar să urmaţi insrtucţiunile de utilizare, dozare şi precauţiile.
Totodată, atenţionăm, că conform prevederilor art.35 alin.(1) lit.a) şi b) a Legii nr. 228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, în procesul de cultivare a plantelor, persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligate să efectueze cercetarea sistematică a semănăturilor şi a plantaţiilor, realizarea de măsuri fitosanitare în scopul prevenirii apariţiei şi disemnării organismelor dăunătoare.
Direcţia Protecţia şi Sănătatea Plantelor
